„Integerrimus Domini famulus” Cel mai integru slujitor al Domnului Cu aceste cuvinte l-a caracterizat fericitul Papă Ioan Paul al II-lea pe slujitorul lui Dumnezeu Márton Áron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, în telegrama trimisă cu ocazia acceptării demisiei sale, la 29 martie 1980. Dar cred că e mai potrivit să dăm aici textul întreg al telegramei, în originalul latin și traducerea românească, pentru că aceste expresii redau poziţia Sfântului Părinte și ne explică totodată cine a fost PS Márton Áron
pentru Biserica Catolică. Trebuie să mai menţionăm aici că în asemenea ocazii telegrama este de obicei semnată în numele Papei de către cardinalul Secretar de Stat. Faptul că această telegramă poartă semnătura personală a Papei demonstrează cu atât mai mult importanţa ei. „Excellentissimo ac Reverendissimo Domino Aaroni Marton episcopo albajuliensi
Alba-Iulia Venerabilis frater noster, preces tuas de deponenda sarcina dioecesani gubernii utpote perquam iustis senii et morborum quibus affi cieris suff ultas rationibus acceptas habuimus idque mox ad conscientiae tuae levamen tecum communicamus. Haud profecto
sine maerore, quandoquidem perspectas habemus insignes curas quas tibi commisso albajuliensi catholico gregi pascendo insumpsisti integerrimus Domini famulus [sublinierea noastră] nullis parcens laboribus nullisque doloribus; sit itaque qua deinceps iure merito frueris requies signum et pignus supernae remunerationis quam in caelis tibi paratam a Domino expectas sitque benevolentiae et laudis nostrae testis apostolica benedictio quam peramanter
tibi largimur. Ioannes Paulus pp II”
Traducere:
„Excelenţei Sale și Reverendissimului Domn Áron Márton episcop de Alba Iulia Alba Iulia Venerabile frate al nostru, Cererile tale de a depune sarcina guvernării diecezei, întrucât se sprijină pe motive juste, din cauza bătrâneţii și a bolilor de care ești afectat, le-am
acceptat și chiar acum îţi comunicăm (aceasta) pentru liniștirea conștiinţei tale. Însă nu (facem aceasta) fără întristare, luând în considerare grija ta extraordinară manifestată pentru turma catolică de Alba Iulia, ţie încredinţată spre păstorire, cel mai integru slujitor al Domnului, care nu ţi-ai cruţat nici munca și nici suferinţele. Fie ca de acum înainte să te bucuri de odihnă ca semn și zălog al răsplăţii de sus, pe care o aștepţi de la Domnul, ţie pregătită în ceruri și să fi e mărturie a bunăvoinţei și preţuirii noastre
binecuvântarea apostolică pe care cu mare dragoste ţi-o dăruim. Papa Ioan Paul al II-lea” Știm bine că într-o scurtă prefaţă nu poate fi descris în mod sintetic cine este pentru noi catolicii – și nu numai – PS Márton Áron. Cred că Fericitul Papă a reușit totuși să dea o defi niţie: integerrimus Domini famulus. Pe vremuri, atunci când ne întrebau oaspeţii cine a fost Márton Áron, le explicam: Dânsul a fost Mindszenty, Wyszyński sau Stepinac din Transilvania. Asfel, aceștia înţelegeau despre ce e vorba. În anul 1968 Papa Paul
al VI-lea a numit doi cardinali „in petto” (în latină: in pectore adică reţinuţi în inimă, numiţi fără publicarea numelui, din cauza situaţiei lor personale dificile). Toată lumea a bănuit – chiar se scria în publicaţii catolice din Germania Federală – că acei doi cardinali „in petto” nu pot fi decât cei doi stâlpi ai Bisericii Catolice din România: dr. Iuliu Hossu episcop eparhial de Cluj-Gherla al Bisericii greco-catolice și Márton Áron episcop diecezan
romano-catolic de Alba Iulia. Cred că în această scurtă prefaţă nu este locul de a arăta ce a făcut PS Márton Áron pentru refugiaţii polonezi în 1939, pentru evreii deportaţi în 1944, pentru credincioșii greco-catolici români rămași fără păstori în 1948
etc. Toate acestea vor fi ilustrate de studiile publicate în acest volum. Ne rămâne amintirea dătătoare de pildă, mereu actuală, și speranţa că stăruie deja de pe acum pentru noi pe lângă bunul Dumnezeu, iar după
beatifi care și canonizare cu atât mai puternic.
Alba Iulia, la 3 iulie 2013. Sărbătoarea Sf. Apostol Toma
+György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia
al treilea urmaș – nevrednic – al Slujitorului lui Dumnezeu